Legende prăfuite

     Fotbalul european a oferit de-a lungul existenţei sale multe nume de cluburi de o mare rezonanţă, datorată obţinerii unor mari performanţe. Titluri sau cupe naţionale, performanţe europene, toate acestea reprezintă pilonii pe care se susţine istoria unei ehipe de fotbal. Multe dintre ele au obţinut succese în toate competiţiile la care au luat parte, dar altele au devenit celebre în urma întrecerilor eliminatorii, neridicându-se mereu la un înalt nivel şi la în ceea ce priveşte campionatul intern. Sunt binecunoscute cazurile unor nume precum Chelsea Londra, Nottingham Forest, Werder Bremen, Lazio, AS Roma, Bayer Leverkusen sau Rapid Bucureşti.

    Există şi echipe care deşi au câştigat de multe ori campionatul intern, acum se află în derivă, chiar dacă nu şi-au pierdut faima. Un bun exemplu în acest sens este FC Liverpool. Echipa ce a fost de 18 ori campioană a Angliei, record absolut, alături de Manchester United, se află în prezent pe locul 9 în campionat. Chiar dacă clubul de pe Anfield Road s-a numărat şi în ultimii ani printre forţele fotbalului continental, ea nu a mai câştigat titlul de 20 de ani! Din 1990, datează ultimul dintre cele 18 triumfuri. “Cormoranii” au jucat în ultimul deceniu două finale de Liga Campionilor, au câştigat o Cupă UEFA şi de câte două ori Cupa Angliei, Cupa Ligii Angliei şi Community Shield, dar în Premier League nu au reuşit să spargă barajul format din tridentul Man United – Chelsea – Arsenal.

     Nu este singura dramă a unei foste campioane a Angliei. Tot din Liverpool, marea rivală a lui FC, Everton, nu a mai câştigat titlul de 23 de ani. Cu toate acestea, “caramelele” se pot lăuda şi ele cu 9 campionate şi cu un meritoriu loc IV în istoria All-Time a câştigătoarelor primei ligi englezeşti. O poziţie mai jos, se află un alt nume cunoscut al fotbalului din Albion: Aston Villa. Formaţia din Birmingham are la activ 7 titluri, dintre care ultimul câştigat tocmai în 1981. Asemenea lui Nottingham Forest, Villa va triumfa în anul următor şi în Cupa Campionilor Europeni, la prima sa participare. Pare forţată comparaţia între cele două cluburi britanice, având în vedere că “pădurarii” au luat doar un singur titlu. Este adevărat că Villa a cucerit şapte, dar în afara celui din 1981, restul le-a luat în intervalul 1893-1910!

     Un alt nume de legendă ce nu se regăseşte în prezent, este AS Saint Etienne. De zece ori câştigători ai primei ligi franceze, “verzii”, sunt alături de Olympique Marseille, cel mai titrat club din Hexagon. În ciuda ceastui fapt, ultimul lor titlu datează, la fel ca şi în cazul lui Aston Villa, din 1981, când vedeta echipei era Michel Platini. Tot din Franţa o putem aminti şi pe Stade de Reims. Clubul şi-a trecut în palmares numai 6 campionate, ultimul în 1962, iar în prezent nu spune mare lucru iubitorilor fotbalului. Cu toate acestea, el poate intra fără nicio problemă în galeria marilor echipe de fotbal ale Europei, fiindcă pe lângă cele şase trofee se mai poate mândri cu două finale de Cupă a Campionilor Europeni, ambele pierdute în faţa lui Real Madrid în 1956 şi 1959. Pentru că tot vine vorba de Spania să vorbim şi despre legenda dată uitării de aici. Două echipe şi-au împărţit supremaţia de-a lungul istoriei, dar alături de Barcelona şi Real Madrid, mai există un club ce nu a retrogradat niciodată şi care şi-a trecut în palmares nouă titluri şi 23 de cupe (numai Barcelona are mai multe). Numele ei: Athletic Bilbao. Din păcate pentru basci, bogata lor zestre de titluri s-a întrerupt în anul 1984, când au câştigat şi ultima Copa del Rey. De atunci se zbat într-o semimediocritate nedemnă de tradiţia lor grandioasă.

    La capitolul “legende prăfuite” nu putea să nu puncteze şi puternicul campionat nemţesc. Deşi istoria acestuia este condusă cu autoritate de Bayern Munchen, cu 22 de triumfuri interne, pe poziţia secundă se află un nume pe care mulţi nu-l ştiu. Este o prezenţă relativ constantă şi acum în Bundesliga, provine tot dintr-un oraş mare al Bavariei şi acum trei sezoane a eliminat-o pe Rapid Bucureşti din Liga Europa. Dacă nu v-aţi dat seama, vă spun că este vorba despre 1. FC Nurnberg. Echipa germană şi-a trecut în cont 9 titluri de campioană. Cu toate că în 2007 a cucerit Cupa Germaniei, din 1968 nu a mai câştigat niciodată Bundesliga. Adică de 42 de ani! Astfel, este cu atât mai surprinzător, cum de în acest interval nu a fost depăţită de alte echipe, precum Hamburg, Bremen, Schalke sau Dortmund, care au fost nu de puţine ori, adversari redutabili ai lui Bayern. Pentru că tot a venit vorba despre Hamburg, să spunem că şi ea se poate încadra în topul marilor cluburi ce încă nu se regăsesc pe plan intern.  Chiar de porneşte deseori cu şanse destul de bune în lupta pentru adjudecarea campionatului, fosta Regină a Europei, nu s-a trecut decât de şase ori pe lista cu echipele ce au câştigat Bundesliga. Ultima dată în 1983.

    Serie A propune şi ea nume grele, dar şi echipe anonime, care deşi au câştigat cel puţin şapte titluri de-a lungul istorie primei divizii, nu şi-au mai trecut numele de decenii bune pe lista de onoare a fotbalului italian. Să începem cu Genoa, fiindcă asemenea lui Nuremberg, combatanta din oraşul-port din nordul peninsulei a izbutit să-şi treacă în cont de nouă ori campionatul, fiind pe locul patru după tridentul Juventus – Inter – Milan. Un palmares impresionant, al unui club care încă joacă constant în fotbalul mare din Italia, dar care a triumfat ultima dată în prima divizie a ţării, tocmai în anul 1924! Ceva mai decent la acest capitol stau AC Torino şi Bologna, care deşi au doar şapte titluri, ultimele succese datează din 1976, respectiv 1964. Topul marilor nume din Italia, care acum sunt în umbra altor cluburi este completat de un club, care de fapt nu este un nume mare… Sau cel puţin nu pentru iubitorii fotbalului actual. Nu mulţi sunt cei care ştiu că o oarecare echipă, pe nume Pro Vercelli a câştigat de 7 ori Serie A! Un motiv bun ar putea fi acela că toate trofeele au fost obţinute între 1908 şi 1922, iar începând cu 1935 a retrogradat în cea de-a doua ligă, nemaireuşind niciodată die atunci să se întoarcă în primul eşalon.

     A fost povestea unor multiple campioane naţionale, dar care de peste douăzeci de ani nu au mai găsit forţa să termine pe cea mai înaltă treaptă. Indiferent că este vorba de superforţe ale Europei, de echipe de mijlocul clasamentului, ori de cluburi ce în prezent joacă la un nivel semiamator, ele şi-au câştigat un loc pe prima pagină a istoriei fotbalului de pe “Bătrânul Continent”.

Acest articol a fost publicat în Inedit și etichetat , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s